Comentatorii germani n-au prea inteles de ce Romania a trimis la Eurovision o trupa de inspiratie sudamericana si o melodie cantata in spaniola. Au remarcat insa ca Elena, solista formatiei Mandinga, a purtat cea mai scurta rochita din concurs. De fapt, istoria Eurovision-ului ne arata ca nu-i important nici ce imbraci si nici ce canti, ci sa castigi, sau sa te plasezi cat mai bine. Anul acesta, Romania a obtinut un mai putin onorabil loc 12 si nu-i ramane decat sa-si roada unghiile de nervi ca a fost net surclasata de niste babute debutante, dintr-un sat de pe Volga. Fenomenul "Buranow", caci asa se numeste satul cu 650 de locuitori de unde provin Babuski, e mai interesant decat pare la prima vedere si contine un mesaj mai adanc, aproape mistic.
Initial, babutele care urmau sa cante la Eurovison 2012 erau in numar de sapte. In sapte au facut repetitiile din luna mai, pe scena caminului cultural din sat. Sapte la numar sunt si figurinele din lemn Matrioska, lansate pe pietele vestice si sub numele de papusi Babuska. Desi ideea a fost preluata in secolul al 19-lea de la japonezi, cu papusile lor "incorporabile" Fukurokuju, Matrioscele au devenit un produs artizanal tipic rusesc, care se bucura de mult interes pe pietele vestice. Numele Matrioska vine de la matrjona si este asociat latinescului "mater", care sta pentru principiul matern, al rodniciei. Papusile rusesti au caracter de talisman, sunt legate de credinta in perpetuarea natiei si a traditiei.
La Eurovision insa, numarul "actorilor" de pe scena de concurs a fost, prin regulament, limitat la sase. Asa ca, dintre babustele initiale, una a trebuit sa-si ia ramas bun. Si astfel, cu cantecul lor in limba urdmut si refrenul in engleza, cele sase concurente cu varste intre 46 si 76 de ani au facut furori, socand prin originalitate, daca nu prin calitatea interpretarii muzicale. Mesajul sublimin
