Pasional. Colegul lui Mihai Morar de la Radio ZU a făcut un drum în Budapesta doar pentru a testa acustica operei de acolo Privilegiu. La Londra, la Covent Garden, Buzdu a urmărit piesa "La Traviata" din loja regală, la invitaŢia celebrei soprane Angela Gheorghiu Când vorbeŞte despre operă Şi tot ce înseamnă ea, Daniel Buzdugan se luminează. Mirajul pentru lumea scenei l-a simŢit pentru prima oară în clasa I, când colegul său, Gabriel Bârjovanu, actualmente solist al Operei Regale din Oslo, a început să-i vorbească despre muzica clasică. Aveau Şi un model. Un vecin de-al lui Gabriel, angajat la Opera din IaŞi, care obiŞnuia să facă vocalize acasă, iar cei mici îl ascultau când ieŞeau la joacă, în faŢa blocului. În clasa a IV-a, alături de bunul său prieten Şi coleg, Buzdugan Şi-a urmat instinctul Şi, benevol, s-a înscris la cursuri de iniŢiere în muzica clasică, care se desfăŞurau în Sala Filarmonicii din IaŞi. UŞor, uŞor, cei doi puŞti au început să descopere lumea de dincolo de muzică, poveŞtile de viaŢă ale marilor compozitori clasici, muzica acestora Şi să meargă la operă la fel de des cum se duceau colegii lor de Şcoală să vizioneze un film. "Mergeam la operă cum merg tinerii azi la club. Făceam clubbing la operă. Acolo eram în lumea mea. Mergeam de trei, patru ori pe săptămână, întâlneam fete culte Şi elevate, ne împrieteneam Şi începeam idile. Acolo mi-am câŞtigat Şi primii bani. Eram figurant în spectacole de operă. Dintr-a IX-a până în clasa a XII-a asta am făcut. Umpleam scena, dar eram Şi plătit. Şi tare bine mi-au prins banii aceia, pentru că ai mei nu erau bogaŢi. Mama era casnică Şi doar tata lucra. AŞa că îmi făceam bani de buzunar, aveam câŞtigul meu lunar", îŞi aminteŞte Daniel Buzdugan. La vremea respectivă, actorul visa să devină tenor, chiar primise numeroase confirmări Şi dorea să ia lecŢii de canto, cum făcea prietenul său Gabriel, cel care, ult