Banca Centrala Europeana incearca sa limiteze aparitia informatiilor despre un fond de lichiditati de urgenta, de care se foloseste din ce in ce mai mult pentru a ajuta tarile europene aflate in dificultate.
Insa, recent, BCE a mutat cateva banci elene din segmentul operatiunilor de refinantare uzuale in acest fond, pana cand vor fi suficient capitalizate, relateaza Bloomberg.
BCE trebuie sa rezolve, in prezent, o dilema: cum sa salveze bancile fara sa riste ea insasi prea mult. Desi oficialii insista ca este nevoie de secretizarea fondului de lichiditati de urgenta pentru a preveni panica, riscul major este ca investitorii sa ajunga la cea mai proasta concluzie oricum.
"Lipsa transparentei este o sabie cu doua taisuri", a spus David Owen, economist sef la Jefferies Securities International in Londra.
In cazul fondului, cele 17 banci centrale din zona euro pot furniza lichiditati de urgenta bancilor care nu pot aduce garantii acceptabile pentru imprumuturile primite de la BCE. Riscul este asumat de banca centrala in cauza, asigurandu-se ca pierderile raman in tara respectiva, fara a fi impartasite de toate statele membre. Owen estimeaza ca bancile centrale au imprumuturi din fondurile de urgenta in valoare de 150 de miliarde de euro.
In schimb, BCE refuza sa spuna cati bani sunt alocati si folositi din acest fond. In ianuarie, de exemplu, bancile elene au luat 54 de miliarde de euro de la banca centrala din Grecia, iar cifra s-a ridicat la 100 de miliarde de euro de atunci.
Fondul a aparut in 2008, cand, din cauza crizei financiare, banca germana Hypo-Real Estate si grupul bancar belgian Dexia au avut nevoie de finantare.
Banca Centrala Europeana incearca sa limiteze aparitia informatiilor despre un fond de lichiditati de urgenta, de care se foloseste din ce in ce mai mult pentr
