La cat de grava ar fi trebuit sa fie problema lui Ponta, dupa izbucnirea scandalului de la Inspectoratul de Stat in Constructii, unde Adrian Grajdan a retras din prima zi de munca institutia din calitatea de parte civila in dosarul de coruptie Nastase - "Trofeul Calitatii", m-as fi asteptat ca, macar dupa linistirea apelor, premierul sa lase bunul simt sa respire in discursul sau. Nu mi-am facut cine stie ce iluzii, dar nici la ce avea sa urmeze, recunosc, nu m-as fi asteptat deloc.
Oricat ar vrea Victor Ponta sa impresioneze latura sensibila, omeneasca, a romanului - "nu pot numi doar ingeri in functii!"- parca tot niste ingeri lucreaza pe ascuns in favoarea lui. Altfel, zau, nu imi explic de unde atata ingaduinta si indulgenta fata de actele repetate de sfidare a bunului simt si logicii elementare, pe care Ponta le exerseaza cu nonsalanta unui inveterat prestidigitator.
Pana sa ajungem si la ingerii cu chip de diavol de care vorbeste prim ministrul Guvernului Romaniei, sa ne oprim putin asupra explicatiilor pe care a gasit de cuviinta sa le ofere dupa scandal.
Pentru Ponta, din start, oricine l-a acuzat in legatura cu intreaga cronologie si sincronizare perfecta a actiunilor in cazul mutarii ISC de la MDTR in subordinea Guvernului, cu numirea lui Grajdan si actiunile sale imediate - tot acest lant superb de intamplari milimetric imbinate nu sunt decat simple coincidente. Acte si decizii total nevinovate de care nu poate fi nici macar banuit. De asta Ponta spune cu tupeu maxim ca "nu vreau sa ma scuz, pentru ca nu m-a acuzat cineva normal, cineva de bun simt" (sic!).
Concluzia nu e decat una singura. Cine l-ar putea macar banui de vreo rea intentie este ori nesanatos la cap, ori un nesimtit fara limite. Acum, ce e grav aici? Ca Ponta a preluat discursul fostilor premieri - agresiv si inchis, fara intentia de a deveni u
