Începând din după-amiaza zilei de sâmbătă și terminând după miezul nopții, românii au avut parte de trei dezamăgiri, una mai mare decât cealaltă. Și asta pentru că trei simboluri ale acestei țări au fost îngenuncheate, unii spun de-a dreptul umilite. Seria a început cu naționala de handbal feminin, una dintre mândriile naționale, singura echipă care ne mai aducea câte-o bucurie din când în când la nivel de competiții internaționale, calificându-se constant până în fazele finale ale campionatelor mondiale. Ei bine, acea echipă a fost umilită de Muntenegru și a ratat participarea la Olimpiadă. De ce? Unii spun că fetele lui Voinea nu s-au concentrat, alții că a lipsit norocul. A urmat poate cea mai previzibilă ratare, cea din finala Euroviziunii. Acolo, trupa care reprezenta România, după o evoluție slabă în semifinală și după ce fata care cântă la ei a uitat versurile în finala pentru juriu, a avut o prestație ștearsă și în finală. De fapt, Mandinga, la fel ca încă vreo câteva trupe, a cântat de parcă românii și cubanezii din componența trupei n-ar fi mâncat de vreo trei zile. Și acest lucru s-a observat și s-a votat în consecință, România terminând pe locul 12. Un eșec pentru o trupă pe care mulți o vedeau luptând pentru primul loc, dar nu unul surprinzător. Și asta pentru că, pe lângă voturile extrem de previzibil acordate, pe criterii care nu aveau prea mult de-a face cu muzica, reprezentanții României n-au meritat mai mult. Ar fi trebuit să ia exemplu de la sârb și de la rusoaice, care au cântat în limba lor și au ajuns sus, pe locurile doi și trei. Sau ar fi trebuit să vină cu o melodie cu personalitate, cu o voce de excepție și cu o prestație pe măsură ( cum a fost cea de acum doi ani, cu Paula Seling și Ovi). În fine, așa s-a scris eșecul numărul doi, poate cel mai ușor de înghițit. A venit apoi bomba. În miez de noapte, pe tărâmul urmașilor lui Robin Hoo