Premierul Victor Ponta a criticat recent declaraţiile preşedintelui Parlamentului Ungariei, care condamna refuzul autorităţilor române de a permite reînhumarea poetului Nyiro Jozsef la Odorheiu Secuiesc pe motiv că acesta a avut atitudini antisemite şi antiromâneşti. În cea mai recentă ediţie a FP România, jurnalistul maghiar Márton László Salamon explică cum au evoluat relaţiile româno-ungare în ultima vreme şi de ce n-au mai avut loc şedinţe comune de guvern.
Articol din ediţia nr. 28 a FP România (mai/ iunie 2012), din 21 mai la toate standurile de presă.
E discutabil: câtă relevanţă practică au avut aceste şedinţe comune de guvern româno-maghiare? – a răspuns cu o altă întrebare ministrul ungar de externe János Martonyi la interpelarea deputatului socialist Vilmos Szabó prin care acesta întreba: de ce a renunţat guvernul Fidesz, condus de Viktor Orbán, la practica acestor reuniuni bilaterale la nivel înalt? În calitate de secretar de stat la Ministerul ungar de Externe în guvernul lui Ferenc Gyurcsány, Szabó a fost unul dintre personajele cheie ale şedinţelor comune de guvern, participând intens la organizarea acestor evenimente, prin relaţiile sale personale foarte bune cu conducători ai UDMR, membri pe atunci în guvernul Tăriceanu.
Între octombrie 2005 şi octombrie 2008 au avut loc nu mai puţin de patru asemenea reuniuni – prima la Bucureşti, ultima la Szeged –, însă după 2008 practica acestor întâlniri a încetat. În 2009, premierul pe atunci, Emil Boc a cerut guvernului de la Budapesta – încă cel socialist – amânarea şedinţei comune programate deja a avea loc la Cluj, iar din 2010, după preluarea puterii de către dreapta ungară, Budapesta a fost aceea care nu a mai răspuns pozitiv la solicitările repetate ale Bucureştiului.
Grandoare simbolică
„Presupun că situaţia de atunci a relaţiilor noastre bilaterale a fos
