„Toate efectele malefice, care afectează cetăţenii (inundaţii, înzăpeziri, îngheţ, incendii, accidente de muncă sau circulaţie, îmbolnăviri), rezultate din nerespectarea prevederilor legale (şi sunt suficiente) sunt imputabile atât cetăţenilor (în mai mică măsură, chiar dacă nu le depăşesc capacitatea de acţiune preventivă) cât mai ales instituţiilor statului care intervin pentru înlăturarea efectelor pe banii contribuabilului (în cea mai mare măsură). Nu sunt avocatul celor certaţi cu disciplină, dar educaţia, nivelul de pregătire şi instruire al cetăţenilor nu întotdeauna se ridică la nivelul conştiinţei şi conştientizării asupra unor efecte catastrofale. De aceea eu focusez întreaga responsabilitate asupra instituţiilor statului care nu acţionează preventiv şi exigent, prin controale şi instruiri, prin aplicarea de sancţiuni aspre asupra celor care cred că statul trebuie să le facă totul, care cred că democraţia le permite orice, care cred că dacă este asigurat va fi despăgubit, etc. În cazul inundaţiilor, responsabilitatea începe cu eliberarea autorizaţiilor de construcţie şi se continuă cu măsurile ce trebuie luate de instituţiile statului împreună cu cetăţenii pentru decolmatarea şi indiguirea albiilor râurilor, canalelor şi şanţurilor, pentru construirea digurilor de protecţie în jurul imobilelor expuse (prin nivelul lor) inundaţiilor. Aud că se mai dau nişte sancţiuni unor enoriaşi fără stele din traficul rutier, pentru nerespectarea regulilor de circulaţie, în rest, preventiv, nu aud de sancţiuni şi procese între instituţiile statului şi cetăţeni. De ce oare? Superficialitate, subiectivism, comoditate, trafic de influenţă, corupţie, din partea sărmanilor de bugetari cărora le ţâţâie fundul că-şi pierd locul de muncă, dacă-şi supără şefii. Soluţia? Revizuirea legislaţiei, instruirea si asigurarea cetăţenilor obligatorie şi recuperarea pagubelor de către