Ministerul Afacerilor Externe al României dezaprobă declaraţiile unor politicieni de la Budapesta, care ”par a contribui cu bună ştiinţă la afectarea normelor de bună vecinătate din regiunea noastră şi implicarea în acţiuni pentru promovarea unei persoane care, conform tuturor evaluărilor internaţionale, a desfăşurat activităţi de extremă dreapta, antisemite.
Astfel de acţiuni riscă să contribuie la tensionarea artificială a relaţiilor bilaterale româno-ungare, dar şi a convieţuirii dintre români şi maghiari”, se precizează intr-un comunicat pe tema cazului poetului antisemit si antiromân maghiar Nyiro Jozsef.
Istoricul Ioan Aurel Pop, membru al Academiei Române şi rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, arată că documentele istorice dezvăluie cum poetul maghiar a participat în anii 1940-44 la acțiuni concrete de ură rasială, de incitare la anumite acțiuni criminale care au avut urmări.
Într-un dialog cu Ștefan Popescu, Ioan Aurel Pop crede însă că orice paralelă între Nyiro Jozsef și Cioran, Eliade sau Ionescu este forțată.
Rep : Domnule profesor, poate fi făcută o paralelă între acest caz și cel al reabilitării lui Ionesco, Cioran, Nae Ionescu, Goga, Eliade ?
Ioan Aurel Pop : Nu cred. Decât o paralelă forțată pentru că e vorba în cazul lui Ionesco, Eliade, Cioran de oameni de cultură care au exprimat în anumite articole o anumită ideologie, pe când în cazul poetului maghiar e vorba de un angajament politic destul de grav.
Actele lui politice au fost puse în slujba unui anumit regim de dictatură în care s-au văzut accente antisemite, accente antiromânești puternice. Eu, ca istoric, am examinat anumite documente și se vede din ele cum poetul a participat în anii 40 -41-44 la acțiuni concrete de ură rasială, de incitare la anumite acțiuni criminale care au avut urmări.
Și antisemitismul și antiromânismul
