Atât producătorii internaționali de medicamente, cât și cei locali protestează față de taxa clawback, care reprezintă circa 33% din totalul vânzărilor de medicamente de compensate. Pentru că măsura le amenință afacerile, mulți spun că se retrag de pe piața din România sau că renunță la anumite medicamente gratuite și compensate. Sursa: EVZ
„Această taxă este nesustenabilă. Reprezintă 400 de milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă 33% din totalul vânzărilor compensate. Nu ne mai putem asuma responsabiltiatea pentru ceea ce va urma, dacă nu se iau măsuri”, au anunțat cu puțin timp în urmă reprezenții principalilor furnizori de medicamente din România.
Medicamentele cu riscul cel mai mare să dispară din farmacii sunt cele pentru cancer, boli cardiovasculare, anumite antibiotice și cele pentru boli reumatice.
Vasile Barbu, președintele Asociației de Protecție a Pacienților, a cerut în aceeași conferință demisia secretarului de stat de la Ministerul Finațelor, Gheorghe Gherghina," pentru că este principalul falsificator al fundamentării taxei clawback”.
Ministerul Sănătații: „E o situație pe care am preluat-o”
Oficialii Ministerului Sănătăţii s-au declarat îngrijoraţi în ceea ce priveste reacția producătorilor și importatorilor de medicamente, ca urmare a aplicării taxei clawback.
Ministrul Vasile Cepoi a purtat discuții la sfarșitul săptămânii trecute cu reprezentantii asociatiilor producatorilor români și internaționali de medicamente (ARPIM) și cu cei ai asociației producătorilor de medicamente generice (APMGR) și a preluat propunerile acestora privind rezolvarea situației generate de prevederile unor acte normative elaborate de guvernele anterioare.
"Sunt preocupat de aceasta problema încă de la începutul mandatului. Din păcate este o situație pe care am preluat-o și pe care încercăm să o rezolvăm în timp record, pentru că tensiuni
