În aplauzele presei aservite şi a hămesiţilor de pe margine, decapitările politice se succed ca pe vremea ghilotinei şi a Regimului Terorii. Sursa: EVZ

Foamea de funcţii şi putere a depăşit, în rândul clientelei politice, orice limită. Neştiind cât vor rezista uslaşii la putere, fauna trebuie urgent conectată la ugerele funcţiilor publice. Cam aşa ar suna, într-o telegramă adresată neantului, ştirile despre România acestui moment.

Un caz revoltător este acela al înlăturării lui Vladimir Tismăneanu din poziţia de Preşedinte — neremunerat — al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. E doar una din ironiile meschine ale vieţii că un conferenţiar de doi bani, cu un CV şvaiţer, dintr-o universitate de categoria a patra, poate să demită un profesor strălucit, de amplă recunoaştere internaţională. Dar despre acest subiect, despre "opera" de cercetare academică a d-lui Ponta, cu alt prilej. Deocamdată, să constatăm ticăloşia consfinţită printr-o hotărâre de guvern trecută pe şest, într-o zi aglomerată, cu deplina complicitate a televiziunilor, conştiente de motivarea politică a deciziei. În mod strategic, acestea au "pasat" o informaţie care, cu numai câteva săptămâni în urmă, ar fi făcut să explodeze ecranele.

Importantă nu e plecarea lui Vladimir Tismăneanu — spre uşurarea lui şi spre paguba (ca să nu zic emascularea) ideii care a făcut posibilă funcţionarea IICCMER. Important e felul de acţiune dictatorial, strict politic, al uslaşilor. Eliberarea lui Vladimir Tismăneanu s-a produs pe 23 mai, simultan cu debarcarea lui Ioan Stanomir din funcţia de preşedinte executiv al IICCMER. În aceeaşi zi, un anume Muraru (fost consilier al prim-ministrului liberal Tăriceanu) e numit în locul lui Stanomir. Pe 24 mai, liberalului Dinu Zamfirescu i se face cadou funcţia de preşedinte al