Deşi candidaţii liberali care reprezintă spiritul revoluţiei din Piaţa Tahrir au întrunit, împreună, peste 40% din voturile egiptenilor, nici unul dintre aceştia nu a reuşit să ajungă în al doilea scrutin electoral.
După o campanie electorală stridentă, care a durat două luni şi la care au participat 13 candidaţi, alegătorii din Egipt au redus numărul posibililor viitori preşedinţi la doi - care se vor înfrunta în următorul scrutin electoral. Deşi rezultatele finale nu vor fi făcute publice decât la mijlocul săptămânii viitoare, atât sondajele independente cât şi cele ale media de stat arată că pe primul loc s-a situat, spre surprinderea multora, candidatul Frăţiei Musulmane, Mohammed Morsi - un profesor de politehnică, descris de cotidianul britanic The Telegraph drept „neinspirat şi supraponderal" şi considerat a fi „roata de rezervă a islamiştilor". Morsi a obţinut 25,3% din voturi, devansându-l pe Ahmed Shafik, un fost general al forţelor aeriene egiptene - şi totodată ultimul premier numit de fostul preşedinte Hosni Mubarak. Candidatul situat pe locul trei, socialistul Hamdeen Sabahi, a anunţat că va cere suspendarea scrutinului următor şi că va cere renumărarea voturilor, având în vedere numărul mare de iregularităţi care au fost comise la secţiile de votare. Conform lui Sabahi, 900.000 de poliţişti şi soldaţi au primit buletine de vot - deşi Constituţia egipteană le interzice membrilor forţelor de securitate să participe la alegeri.
Doi extremişti în căutarea mijlocului
În cele trei săptămâni rămase până la al doilea scrutin electoral, atât Morsi, cât şi Shafik vor încerca cel mai probabil să renunţe la poziţiile extreme adoptate în campanie pe anumite teme, pentru a reuşi să atragă de partea lor alegătorii moderaţi, apreciază o analiză a cotidianului american Wall Street Journal. Astfel, deşi în timpul campaniei Shafik a critica
