Creşterea speranţei de viaţă a populaţiei, scăderea natalităţii şi creşterea migraţiei sunt principalele efecte negative asupra sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii, relevă studiul 'Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii', realizat de Centrul Român de Politici Economice (CEROPE), transmite Agerpres.
De asemenea, sistemul de pensii din România se confruntă cu efectele negative ale ieşirilor anticipate masive la pensie în 1990, care au redus numărul de contribuabili cu circa 5% şi au majorat numărul pensionarilor cu 16%, dar şi cu uşurinţa cu care se obţine o pensie de invaliditate fără bază legală.
Potrivit studiului, criza financiară şi economică a agravat şi mai mult problema de fond reprezentată de îmbătrânirea populaţiei. "Toate sistemele de pensii se confruntă cu dificultăţi mari în a-şi îndeplini 'promisiunile privind pensiile', din cauza creşterii şomajului, a diminuării creşterii economice, a creşterii nivelurilor datoriei publice şi a volatilităţii pieţelor financiare", se menţionează în studiu.
De asemenea, proiecţiile economice şi bugetare pe termen lung, realizate în ultima perioadă, scot în evidenţă o creştere semnificativă, progresivă a cheltuielilor totale cu pensiile până la orizontul anului 2060. Statele membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au derulat reforme în scopul reducerii generozităţii sistemelor publice de pensii, tocmai pentru a evita riscul falimentării acestora.
"Vârsta de pensionare va continua să crească gradual pe termen lung, iar accesul la pensionare anticipată va continua să fie restricţionat, pe fondul acordării de stimulente în condiţiile prelungirii vieţii active", menţionează studiul.
