Înainte de criză, Rusia avea optimismul BRIC, acum are pesimismul Vestului. „Brejnevismul putinist” denotă o perioadă a stagnării, caracterizată printr-un monopol osificat asupra puterii politice, care ignoră reformele. Iar fără rentele din vânzarea resurselor energetice Rusia ar avea un deficit bugetar de 11% din PIB, ceea ce ar transforma-o dintr-o ţară BRIC într-o ţară PIIG, scrie cercetătorul Ben Judah în cea mai recentă ediție a FP România.

Articol din ediţia nr. 28 a FP România (mai/ iunie 2012), din 21 mai la toate standurile de presă.

Instincte brejneviste. La sfârşitul anilor ’70, Leonid Brejnev decidea să nu reformeze Uniunea Sovietică, făcând economia hiperdependentă de preţul ridicat al barilului de petrol şi condamnând-o la stagnare. Există o paralelă evidentă între realitatea de atunci şi cea de-acum. Ca şi atunci, economia Rusiei se bazează pe comercializarea resurselor energetice şi a materiilor prime, ignorându-se implementarea reformelor necesare pentru transformarea mediului de business. Corupţia, birocraţia excesivă, legislaţia şi justiţia deficitare generează un exod al capitalului în afara Rusiei.

În general, ruşii prosperi nu consideră că este safe să îşi ţină banii în Rusia. 22 % din populaţie, sau 57% dintre profesioniştii cruciali modernizării, vor să emigreze. În esenţă, „brejnevismul putinist” denotă o perioadă a stagnării, caracterizată printr-un monopol osificat asupra puterii politice, care ignoră reformele, dar care este inundat de bani cu miros de petrol şi gaze. Însă modelul de dezvoltare construit preponderent pe exploatarea resurselor naturale rămâne unul extrem de vulnerabil pe termen lung, mai ales la schimbările bruşte intervenite pe pieţele energetice.

Poziţia Rusiei pe piaţa gazelor a fost deja serios zdrucinată de revoluţia LNG şi a gazelor de şist. Iar fără rentele din vânzarea resurselor energetic