Caut pe internet, pentru a ilustra un articol, fotografii ale profesorului ieşean stabilit în SUA Constantin Corduneanu. Am succes: sunt postate câteva sute! Numai că, surpriză, personajele care populează majoritatea imaginilor poartă pe spate inscripţia „Poliţia”: scene de la arestări, maşini cu „piu-piu”, cătuşe, judecători încruntaţi. Trec pe web şi aflu mai întâi că unul dintre fraţii Corduneanu s-a predat autorităţilor. Apoi, că 17 dintre cei 21 de membri ai clanului au ajuns după gratii. Din 80.600 de rezultate, doar câteva sunt consacrate matematicianului; în rest, isprăvi ale interlopilor. Mai apare şi ciudatul (ca să nu-i spun altfel) ce postează un clip în care susţine că profesorul Corduneanu n-are nici o valoare, după care încep să se perinde informaţii despre Constantin Corduneanu, posesor al unei colecţii de 10.000 de exemplare de fluturi din judeţul Botoşani, pentru a se reveni repede la „cestiune”: „Constantin Corduneanu va ajunge în arestul poliţiei ieşene”, „Constantin Corduneanu, eliberat de judecătorii clujeni”.

99,99% din ce oferă internetul se referă la alţi Corduneni decât, spunem noi, s-ar cuveni. Dar, cu siguranţă, nu încape nici un reproş, câtă vreme selectarea şi stocarea datelor în servere o face maşina şi nu omul. Aparatele, oricât de sofisticate, n-au de unde să ştie şi, mai ales, cum să aprecieze amănunte biografice şi CV-uri profesionale. Le trec pe răboj dacă ajung în atenţia presei – fie şi a presei de scandal. Pentru maşinăria electronică n-are nici o relevanţă faptul că elevul pornit din şcoliţa unui sătuc de pe Jijia, Potângeni, Constantin Corduneanu, lua premiul I în 1947 la concursul organizat de „Gazeta matematică”, spre a ajunge rector universitar, membru corespondent al Academiei, primul matematician român ale cărui cărţi au fost publicate în străinătate şi profesor emerit la Universitatea din Texas. În cel mai demo