Pentru un eveniment care are loc o dată la doi ani, recent încheiatul summit NATO nu s-a bucurat de o atenție prea mare din partea presei. Asta poate și pentru că a fost mai degrabă o reuniune de lucru, un „summit de implementare”, unul care nu a oferit surprize.

Printre problemele discutate la Chicago s-au numărat viitorul misiunii NATO din Afganistan, dezvoltarea capacităților alianței în vremuri de austeritate precum și întărirea relației cu partenerii NATO.

Acesta a fost unul din puținele summit-uri NATO la care nu au fost înregistrate progrese în ce privește extinderea alianței. În 2008 la summit-ul NATO de la București, Alianța Nord Atlantică s-a extins cu Croația și Albania, aderarea Macedoniei fiind blocată de către Grecia. În același timp Ucrainei și Georgiei li s-a promis că vor deveni membre NATO. Între timp Ucraina președintelui Ianucovici s-a deplasat spre Rusia și s-a declarat nealianiată, Georgia a purtat un război cu Rusia în vara lui 2008 reducându-și astfel șansele de a adera la NATO rapid iar Macedonia tot nu a reușit să ajungă la un acord cu Grecia privind chestiunea numelui țării.

Retragerea din Afganistan

Procesul de transfer al responsabilității de asigurarea a securității către forțele afgane și planificarea retragerii forțelor NATO din Afganistan până la sfârșitul lui 2014 au dominat summit-ul de la Chicago. În momentul de față forțele de securitate afgane au responsabilitatea asigurării securității pentru aproximativ 75% din populația Afganistanului. Finalizarea procesului de tranziție urmează să aibă loc în 2014 când forțele de securitate afgane ar trebui să asigure securitatea pe tot teritoriul țării, misiunea NATO urmând să fie substanțial redusă și să se tranforme într-o misiune de sprijin și training pentru armata afgană.

Din păcate la summit-ul NATO nu s-a reușit să se ajungă la un acord cu Pakistanul priv