Arestarea recentă a majordomului Papei Benedict al XVI-lea a făcut înconjurul lumii în câteva minute, dar în trecut ecourile scandalurilor erau mult mai lente, chiar dacă aveau implicaţii mai serioase, cum ar fi schisma protestantă iniţiată de călugărul Martin Luther la începutul secolului al XVI-lea.
Filmul ‘Codul lui Da Vinci’, scris după romanul lui Dan Brown, arată un Vatican redus la un loc al intrigilor şi crimelor muşamalizate. De-a lungul timpului istoria consemnează Suverani Pontifi inspiraţi sau dezinteresaţi, savanţi străluciţi sau teologi. Revista franceză ‘Lumea Religiilor’ (Le monde des religions) enumera anul trecut cei cinci Suverani Pontifi cei mai scandaloşi dintre cei 265 care au existat de la Sfântul Petru.
Printre aceştia se numără Ioan al XII-lea, care în secolul al 10-lea a transformat palatul Latran (reşedinţa pontificală de atunci) într-un adevărat bordel, crudul Urban al VI-lea care în secolul al 14-lea ameninţa recalcitranţii cu tortura, Inocenţiu al VIII-lea care a generalizat corupţia în administraţia pontificală sau foarte bogatul Alexandru al VI-lea Borgia, cel care într-o noapte din anul 1501 a organizat o petrecere cu 50 de curtezane dezbrăcate.
În secolul al 16-lea, Leon al X-lea a afişat un lux sfidător şi a plecat mai multe săptămâni la vânătoare cu o armată de cavaleri. El a rămas însă în istorie cu vânzarea de indulgenţe credincioşilor, promiţându-le iertarea de pedepsele Purgatoriului în schimbul unor donaţii băneşti destinate construirii bazilicii Sfântul Petru, ceea ce l-a determinat peMartin Luther să prezinte cele 95 de teze care au condus în final la schisma protestantă.
Dar de-a lungul timpului şi alte intrigi s-au ţesut în spatele zidurilor palatelor pontificale. Din secolul al 19-lea Suveranii Pontifi au avut o viaţă aparent ireproşabilă. Însă cultura secretului, a cărui încălcare era as
