Galaţiul este ameninţat de alunecările de teren ce afectează taluzurile teraselor pe care este situat oraşul. Galaţiul s-a dezvoltat urbanistic pe trei platouri şi distrugerea drenurilor naturale prin sistematizarea „heirupistă", fără expertizarea terenului şi ridicarea unor construcţii grele în zona taluzurilor, a dus la producerea tasărilor şi chiar la alunecări de teren. Tasarea e favorizată şi de nivelul ridicat al pânzei freatice, ca urmare a faptului că subsolul oraşului e format dintr-un strat de loess. Construirea primelor blocuri din anii '60, fără fundaţii şi subsoluri tehnice, a dus la creşterea tasării din cauza infiltraţiilor.
Primarul Dumitru Nicolae a reuşit ca în cele trei mandate ale sale, în special prin proiectul ISPA, să diminueze infiltraţiile prin creşterea de la 60% la 89% a acoperirii cu reţele de canalizare. În privinţa tasărilor nu a făcut însă mare lucru. Priveşte admirativ către Alexandru Moruzzi, primar al Galaţiului în perioada 1872-1874, care a construit zidul ce consolidează taluzul în zona străzilor Gării, Cuza şi Mihai Bravu. „Galaţiul este un oraş cu teren foarte păcătos. Dacă urmam politica primarului care a făcut Zidul Moruzzi, acum nu aveam probleme cu stabilitatea solului. Dar nu am făcut politica aceea", spune primarul Nicolae. Întrebat de ce nu a continuat consolidările zonelor cu probleme, primarul dă vina pe predecesorii săi: „Eu de unde să ştiu, nu eram primar"! Primăria strică şi ce au făcut alţii. Chiar Zidul Moruzzi, consolidarea din 1874, este în pericolul de o a lua la vale, unul din factorii de risc fiind scurgerile de la o spălătorie care este afacerea familiei city managerului Florin Popa.
Alunecări de teren la Grădina Publică
Zonele cele mai expuse riscurilor sunt taluzurile din zona Grădinii Publice şi cel al Falezei Superioare. O alunecare de teren ce s-a produs în 1997 în zona ta
