Ideea grupării Anonymous a apărut în România pe fondul dezvoltării mondiale. Hackerii din toată lumea s-au grupat la adăpostul ideii de anonimitate şi libertate a internetului. Pe plan mondial, acţiunile au fost mai dure, iar multe instituţii au avut de suferit. În România, în schimb, atacurile nu au afectat prea mult site-urile.

Acţiunile celor care se revendică din mişcarea Anonymous au o istorie scurtă în România. Abia de la începutul anului, acestea au început să devină mai vizibile, prin spargerea site-ului Primăriei Alba Iulia. De curând, Anonymous a spart şi site-ul Institutului Naţional de Cercetare Optoelectronică, pe cel al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), pe cel al FMI - România şi pe cel al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere.

În plus, au copiat bazele de date ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială Giurgiu, Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară, Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, Primăriei Bacău, Regiei Autonome de Transport Braşov, Universităţii de Artă Teatrală Mureş sau Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ.

Pentru toate atacurile, hackerii au avut câte un ,,motiv serios". La Institutul Naţional de Cercetare Optoelectronică (INOE), spre exemplu, ei au preluat 2,8 GB de date stocate în 1.810 fişiere. Gruparea considera că INOE cheltuia mult prea mulţi bani publici, documentele piratate indicând că institutul a plătit 300.000 de dolari pentru un computer. Iar în cazul ANRE, hackerii au descoperit că reprezentanţii instituţiei foloseau copii piratate ale site-ului.

Cine sunt Anonymous?

Termenul a fost folosit pentru prima oară în 2003, pe site-ul 4chan, şi reprezenta o comunitate de utilizatori care coexistau anarhic, un „creier virtual". Dezvoltarea mişcării a pornit în 2008, când mai mulţi hackeri au început să lupte cu propriile arme împotri