Negocierile de marti pe bugetul multianual al Uniunii Europene au confirmat cele doua grupari de state care sunt departe de a ajunge la un compromis in scurt timp: tarile net contributoare (Germania, Franta, statele nordice, Marea Britanie, Austria, Olanda) vor reducerea contributiilor nationale din 2014 si statele care primesc mai mult decat dau la bugetul UE (Romania, Polonia, Bulgaria, Grecia, tarile baltice) care sustin ca este inacceptabila reducerea acestui buget, in special a banilor destinati politicii de coeziune care, pe timp de criza au ramas singurul instrument de investitii, crestere economica si locuri de munca.
Ce vrea VESTUL: “Donatorii” la bugetul UE vor taierea a 120 de miliarde de euro din sumele propuse de Comisia Europeana. Pentru viitorul buget 2014-2020 Executivul UE a cerut peste 1.025 de miliarde de euro.Ce vrea ESTUL: Aceasta alocare, cu sume consistente, cel putin la nivelul actualei perioade de programare (2007-2013) este puternic sustinuta de 15 state – grupul “Prietenii coeziunii”: Europa de Est, tarile baltice, Spania, Portugalia si Grecia. Cipru, desi este alaturi de acest grup, prefera sa pastreze o oarecare distanta pentru ca va prelua, din iulie, presedintia rotativa a UE.
REFORMA politicii de coeziune: Viitoarele fonduri ale UE vor putea fi cheltuite dupa alte reguli, mult mai stricte, iar politica de coeziune si cea agricola sunt primele vizate de reforma. Astfel, la pachet cu fondurile structurale din 2014 vin si constringerile bugetare, impuse prin regulile Bruxelles-ului referitoare la coordonarea economica si la disciplina fiscala. Noile conditionalitati (cea macroeconomica prin care pot fi impuse sanctiuni prin politica de coeziune statelor indisciplinate in respectarea tintelor bugetare si rezerva de performanta), sustinute de statele net donatoare, sunt insa vazute diferit de grupul “Prietenii coeziunii”.
