Duios, foarte duios! Mihai Razvan Ungureanu, pe care chiar vreau sa-l iau in serios asa cum imi doresc sa cred ca exista Mos Craciun, Zana Maseluta si Axa Bucuresti-Washington fara relatia licurici-limbrici, anunta interventia dreptei civice de centru in peisajul obosit al politicii.

Sa traiasca, la multi ani! Nu s-ar putea insa ca, daca tot vorbeste despre o miscare curata, sa renunte la cateva locuri comune pe care le simtim la gat ca pe niste funii?

Pentru ca eu, unul, daca sa spunem ca as visa cu durere la o samanta din care sa rasara mia de margaritare, vorba lui Arghezi, n-as mai dori sa aud nicio minciuna. Ca asta: "In momentul de fata, intre PDL si mine exista un parteneriat - e partidul care m-a sustinut la guvernare, pe care il cunosc si cu bune si cu defectele sale".

Un adevar partial nu face parte din categoria de la care conventional se revendica. Caci nu PDL l-a sustinut - inteleg prin asta un angajament din suflet, nu din calcul, nu de teama. Ci Traian Basescu.

Presedintele l-a varat pe MRU pe gatul activistilor fara sa-i intrebe, dupa modelul intromisiunii PSD in patul portocaliu, dupa alegerile din 2008, pentru larga respiratie democratica ce a incretit de greata ficatii pedelistilor. Si pe el, si pe groopies de la gradi, pe care cand i-au vazut, ostenii considerati fruntasi in gasca a doua (utecistii de ieri, comunistii de maine) s-au strambat groaznic. Din nou sarisera din rand!

Dar haideti sa zicem ca angajamentul portocaliu fata de, sau in jurul lui, corespunde cu realitatea. Numai ca domnul Ungureanu a mai declarat la B1 ca dreapta sa "este deschisa si celor care sunt cu adevarat liberali".

Fleosc! Si daca se vor simti domnii Oltean, Buda, Cezar Preda, duduile Udrea, Anastase si Sulfi, duduiul Talmacean si castravetele rotund de Popoviciu? Fireste ca nu le va putea ingradi a