Fostul ministru Dan Nica a declarat marţi, la ICCJ, că a semnat aproape 15.000 de certificate de atestare a drepturilor de proprietate, printre care şi cele privind terenul din Calea Victoriei al Poştei Române, instituţie care, altfel, revendica sediul CEC sau al Muzeului de Naţional de Istorie.

Fostul ministru al telecomunicaţiilor în 2001-2002, Dan Nica, a venit, marţi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a fi audiat ca martor în dosarul Poşta Română. Audierea a avut loc în şedinţă publică, după ce judecătorii au respins cererea fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu de a declara şedinţa secretă.

Nica a arătat, în faţa judecătorilor, că în mandatul său de ministru al telecomunicaţiilor a eliberat aproximativ 15.000 de certificate de atestare a drepturilor de proprietate, pentru toate terenurile deţinute de societăţile din subordinea Ministerului de Telecomunicaţii şi Tehnologie a Informaţiei (MCTI).

Fostul demnitar a declarat că este "foarte posibil, probabil" să fi semnat şi certificatele privind două terenuri de la adresa Calea Victoriei 133-135, în suprafeţe de 12.918, respectiv 8.218 metri pătraţi.

Nica a precizat că a semnat aceste certificate în baza amplei documentaţii întocmite şi în urma concluziilor comisiilor de specialitate special numite pentru aceste desemnate prin ordinul ministrului.

Fostul ministru le-a mai spus judecătorilor că, "nefiind jurist", nu poate exprima puncte de vedere privitoare la natura juridică a terenurilor din Calea Victoriei 133-135 şi nici dacă, prin certificatele eliberate pentru acestea, s-a realizat trecerea suprafeţelor din domeniul public în cel privat al statului.

Dan Nica a adăugat că, din cele ştiute de el, primul teren a fost dat pentru ca Poşta Română să nu revendice clădirea CEC sau pe cea a Muzeului Naţional de Istorie (MNI) şi că "eliberarea celor două