Avantajele financiare aduse economiilor naţionale de siturile Natura 2000 sunt foarte mari şi pot ajunge la 300 miliarde de euro/an, a declarat, marţi, în cadrul dezbaterilor Comitetului director al proiectului „Promovarea plăţilor pentru serviciile de mediu şi a schemelor de finanţare în Bazinul Dunării”, organizat la Nikopol, Bulgaria, Irene Lucius, coordonator politici la WWF Programul Dunăre-Carpaţi.
„În ceea ce priveşte finanţarea pe Natura 2000, există o întreagă reţea în lume care nu-şi primeşte banii. O reţea Natura 2000 ar trebui să primească, în medie, şase miliarde de euro pe an, iar beneficiile sunt foarte mari. Practic, beneficiile aduse de siturile Natura 2000 sunt de 200-300 miliarde de euro/an, deci este în avantaj nu doar natura, ci şi economia”, a afirmat Lucius.
Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar, constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci şi pentru menţinerea acestor bogăţii naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. Realizarea reţelei Natura 2000 se bazează pe două directive ale Uniunii Europene, Directiva Habitate şi Directiva Păsări, ce reglementează modul de selectare şi desemnare a siturilor şi protecţia acestora, iar statele membre au dreptul de a reglementa modalităţile de realizare practică şi de implementare a prevederilor din Directive.
Pe teritoriul UE au fost identificate nouă regiuni biogeografice, România deţinând cea mai mare diversitate biogeografică, cu cinci astfel de regiuni: continentală (cea mai comună), alpină (în ţările cu zone montane), panonică, pontică (şi în Bulgaria) şi stepică. Lista propunerilor de situri Natura 2000 pentru România include: 108 SPA-uri (Arii de Protecţie Specială Avifauninstice), echivalent cu 11,89
