Cu mai puţin de două săptămâni înaintea alegerilor locale, candidaţii la primării zâmbesc alegătorilor de pe toate blocurile şi din toate panourile publicitare. Cucerirea oraşelor în războiul electoral al afişelor, mash-urilor şi corturilor de campanie scoate din conturile partidelor sume considerabile, la care se adaugă banii alocaţi "cadourilor" electorale, excursiilor sau tombolelor.
Plafoanele de cheltuieli impuse de lege sunt restrictive, însă, în ciuda agresiunii vizuale la care sunt supusşi alegătorii, competitorii electorali îşi dau cuvântul de onoare că nu scot un ban în plus faţă decât le este permis.
Gândul şi stirileprotv au realizat o analiză privind costurile campaniei electorale şi cum sunt ele evaluate de competitorii electorali.
Ce plafoane de cheltuieli prevede legea
Cei mai mulţi bani pentru perioada electorală pot fi cheltuiţi de candidaţii la Primăria Capitalei. Potrivit legii, aceştia au o limită de 10.000 de salarii minime brute pe ţară, ceea ce ar însemna 7.000.000 de lei, adică 1,6 milioane de euro. Un plafon de 2.500 de salarii, adică 1.750.000 de lei, aproape 400.000 de euro, este stabilit pentru fiecare candidat la funcţia de primar al unui sector ori al unui municipiu sau oraş.
Primarii de comune sau candidaţii la funcţia de consilier local în consiliile municipiilor reşedinţă de judeţ şi în consiliile sectoarelor pot încadra cheltuielile în 30 de salarii minime, respectiv 21.000 de lei fiecare (4700 de euro), în vreme ce limita pentru consilierii judeţeni sau în CGMB este de 50 de salarii minime brute fiecare, respectiv 35.000 de lei (7.950 de euro). 25 de salarii minime brute pe ţară, 17.500 de lei (3.970 de euro), este limita legală pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile municipiilor şi oraşelor, în vreme ce pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile co
