Procurorul de sedinta lasa pe toata lumea cu gura cascata cand intreaba daca Adrian Nastase a vorbit cu fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Adrian Grajdan, in data de 22 mai, la cinci dimineata, adica fix in ziua in care institutia notifica Inalta Curte ca se retrage din proces si ca nu se considera prejudiciata. Instanta respinge intrebarea procurorului, la cererea avocatilor, dar admite ca procurorul sa depuna acte la dosar. Ce acte? Cum ar putea proba DNA faptul ca a existat la ora cinci dimineata o discutie intre Grajdan si Nastase? Cu interceptari obtinute cu mandat sau cu lista apelurilor.

Adrian Grajdan este cercetat de procurorii DNA sub acuzatia de favorizarea infractorului dupa ce a dispus de la sine putere, fara alte avize legale, sa retraga institutia din procesul Trofeul Calitatii. Putem presupune ca, in timpul cercetarii, procurorii au cautat orice probe capabile sa indice complicitatea intre suspectul Grajdan si inculpatul Nastase. Orice indiciu, cat de mic, s-ar adauga suspiciunilor deja existente ca avem de-a face cu o actiune premeditata.

Or, ce pot face procurorii in astfel de cazuri? Sa aplice procedura standard: verrificarea listei apelurilor telefonice. Greu de crezut ca exista vreun mandat de interceptare pe numele lui Grajdan, abia numit in functie, sau pe numele lui Nastase, trimis deja in judecata. N-ar fi cu totul exclus, dar pare putin probabil. Procurorii au cautat, cel mai probabil, lista apelurilor date sau primite de fostul sef ISC, cum procedeaza de regula cu toti cei anchetati.

Aici apare insa o mica problema. Listingul apelurilor telefonice probeaza, cel mult, ca intre Grajdan si Nastase a existat o discutie telefonica. Atat si nimic mai mult. Operatorii de telefonie nu au voie sa pastreze continutul convorbirilor. Prin urmare, daca au doar lista apelurilor, vom afla mai multe doa