Decizia pe care au luat-o marţi SUA, Marea Britanie, Franţa şi alte state mari de a expulza înalţi diplomaţi sirieni a fost un semn puternic de condamnare a masacrării a cel puţin 100 de sirieni în localitatea Houla.
Dar e nevoie de sancţiuni diplomatice şi economice şi mai dure pentru a pune o presiune reală asupra preşedintelui Assad şi aliaţilor săi. Iar Rusia poate în sfârşit să ajute. Sau poate să blocheze în continuare.
Bashar al-Assad e responsabil de uciderea a circa 12.000 de oameni, în cele 14 luni de revoltă. Kofi Annan, emisarul special al ONU şi Ligii Arabe, a fost la Damasc pentru a încerca să ţină în viaţă planul de pace, pe care Assad promisese să îl respecte acum şase săptămâni. Masacrul de vineri este doar ultima dovadă că nu a intenţionat asta niciodată.
Oficialii sirienii dau vina pe „terorişti" pentru atac. Noi preferăm să acordăm credit sătenilor care au spus oficialilor ONU că guvernul a comis crimele prin împuşcare - în cazul membrilor câtorva familii, chiar de la distanţă mică.
De prea multe ori în trecut, China şi Rusia, principalii aliaţi ai Siriei, au amânat deciziile Consiliului de Securitate sau le-au blocat. Ruşii şi chinezii se plâng că acţiunile CS pot duce la o intervenţie străină în Siria, aşa cum s-a întâmplat în Libia.
Însă generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme, a avertizat că, dacă atrocităţile continuă, o intervenţie militară e tot mai probabilă. Iar o asemenea intervenţie riscă să ducă la un război mai mare. Iranul intervine deja în zonă şi conflictul interetnic a ajuns în Liban, Turcia, Iordania şi Irak.
Sancţiunile impuse de SUA şi UE au însă efect. Totuşi, trebuia de mult ca ONU să impună un embargo asupra armelor şi cele mai extinse sancţiuni economice. Rusia are cea mai mare pondere dar preferă să facă ceva de neiertat: vinde arme şi cărbuni Siriei şi foloseşte po
