- Cultural - nr. 103 / 30 Mai, 2012 Bucuresti, 26 mai 2012 In acest moment festiv doresc sa spun - ca scriitor si publicist maghiar din Romania - cateva cuvinte despre cel mai loial coleg scriitor si cel mai drag frate roman, care mi-a fost Adrian Paunescu. Imi plec capul in fata statuii sale, dezvelite acum, aducand un omagiu operei sale poetice si spiritului sau de patriot inflacarat. Bunica mea, o femeie simpla dintr-o asezare de secui din zona Tarnavei Mici, pe patul de moarte mi-a spus sa scriu pe monumentul ei funerar urmatoarele cuvinte: "Nu moare cel care a fost inmormantat, ci acela care este uitat!” Draga Adrian, tu esti prezent si astazi printre noi. Potrivit acestei vechi zicale, si astazi esti contemporan cu noi, nu ai murit, deoarece nu te vom uita pana la ultima bataie a inimii noastre. Pretutindeni in tara, in sufletul sutelor de mii de oameni, fie ei romani, maghiari sau de alt neam, esti mereu o prezenta vie. Si vei trai, in continuare, si in sufletele viitoarelor generatii! De cate ori ne aplecam asupra operelor tale, reinvii in inimile noastre. Spiritul tau traieste in noi! Reinvii necontenit in sufletul unui popor, al unei tari, fiindca un popor, o tara intreaga iti pastreaza amintirea. Aceasta statuie, inaugurata acum in Capitala tarii, este o splendida dovada ca iti vom pastra, pentru totdeauna, nestearsa amintirea. Aceasta statuie a fost realizata gratie domnului primar Neculai Ontanu, care manifesta un imens respect fata de opera lui Adrian Paunescu. Primarul Neculai Ontanu, ca roman cu spirit european si ca un conducator responsabil al Sectorului 2, Bucuresti, este un exemplu pentru toti primarii tarii noastre, pentru modul in care trebuie respectata si iubita creatia literar-artistica si pentru modul in care trebuie, cu devotament si abnegatie, slujita si sustinuta cultura. Salut, inca o data, aceasta festivitate de dezvelire a statui