Guvernul Irlandei a redus enormul deficit bugetar, a recapitalizat sistemul bancar aproape prabusit si a implementat masuri de austeritate din cauza carora consumul a scazut cu 12 procente. Insa, criza politica din Grecia si cea bancara din Spania ar pune in pericol toate eforturile irlandezilor.
Anul trecut, Irlanda a obtinut o usoara crestere economica, insa guvernul isi da seama ca doar masurile sale politice nu vor reduce prea mult din datorii, care se ridica la 120 la suta din produsul intern brut, relateaza Reuters.
Tara are nevoie disperata de doua lucruri: o economie globala mai puternica, astfel incat exportatorii sai sa poata vinde mai mult, si o normalizare a pietelor de datorii suverane, pentru ca Dublinul sa se poata imprumuta iar, dupa finalizarea acordului de finantare, anul viitor.
Pentru obligatiunile pe termen lung, randamentele cerute de investitori au ajuns la 7,62 la suta. Mai ingrijorator este faptul ca randamentele pentru obligatiuni pe termen scurt ar putea sa depaseasca acest nivel, in curand, din cauza faptului ca investitorii cred ca Irlanda va continua sa aiba nevoie de ajutor financiar si dupa expirarea acordului cu FMI si UE, in valoare de 67,5 miliarde de euro.
Bancile irlandeze nu au expunere directa in Grecia si mai putin de 0,5 la suta din exporturi se duc spre aceasta tara. Ministrul Finantelor, Michael Noonan, a declarat ca impactul iesirii Greciei din zona euro asupra Irlandei se va limita la lipsa branzei feta din magazine.
Din pacate, lucrurile nu stau chiar asa. Investitorii se vor uita la toate tarile care risca sa iasa din zona euro, iar prima de risc a Irlandei va creste considerabil.
Detinatorii de depozite, care au stat linistiti cand bancile irlandeze au pierdut 100 de miliarde de euro, la sfarsitul lui 2010, s-ar putea razgandi, la fel si companiile
