În economie, hiperinflaţia este tipul de inflaţie care a scăpat de sub control. În timp ce într-o economie normală, moneda respectivei ţări are o anumită putere de cumpărare, în cazul unei ţări care a fost lovită de hiperinflaţie, moneda se devalorizează rapid. Într-o situaţie hiperinflationistă, lumea nu este dispusă să păstreze banii din cauza rapidităţii cu care se diminuează valoarea lor.

HIPERINFLAŢIA ÎN UNGARIA

Ungaria a cunoscut cel mai mare val de inflaţie între 1945 şi iulie 1946. În 1944 cea mai mare bancnotă era cea de 1.000 de pengo. La sfârşitul anului 1945, autorităţile au emis bancnota de 10.000.000 de pengo. Iar cea mai mare bancnotă emisă a fost de 100.000.000.000.000.000.000 de pengo. Pentru a combate inflaţia, economiştii maghiari au adoptat o nouă monedă adopengo, care era folosită pentru plata taxelor şi a coletelor poştale. Valoarea monedei adopengo era modificată în fiecare zi, printr-un anunţ făcut la radio. Ca să vedeţi cât de repede s-a schimbat valoarea, pe 1 ianuarie 1946 un adepengo avea valoarea unui pengo, la sfârşitul lunii iulie, un adepengo valora 2.000.000.000.000.000.000.000 pengo. În această perioadă preţurile alimentelor se dublau o dată la fiecare 15 ore.

HIPERINFLAŢIA ÎN ZIMBABWE

Hiperinflaţia în Zimbabwe a început la începutul anului 2008, imediat după ce FMI a cerut plata banilor împrumutaţi. În iulie 2008 rata inflaţiei ajunsese la 231.000.000%, ceea ce a făcut ca, la începutul lui 2009, ministrul de finanţe Patrick Chinamasa să anunţe că statul a decis să-şi abandoneze “de facto” moneda. Economia zimbabweană a trecut practic la dolarul american.

HIPERINFLAŢIA ÎN GERMANIA

Cel mai studiat este cel al Germaniei în timpul Primului Război Mondial. Obligaţia de a plăti mari indemnizaţii naţiunilor învingătoare şi situaţia internă haoti