Un număr de cinci centre comerciale dintr-un total de 40 de astfel de proprietăţi generează aproape 40% din cifra de afaceri totală, dar au împreună doar 21% din suprafaţa închiriabilă la nivel naţional, potrivit unui studiu realizat de Sonae Sierra în parteneriat cu PwC.

În acelaşi timp, 35% din veniturile totale sunt obţinute de următoarele 15 centre comerciale, acestea cumulând 35% din suprafaţa închiriabilă, iar celelalte 25 de proprietăţi, cu 44% din suprafaţă, generează 27% din venituri.

"Este interesant de notat că unele centre comerciale au cifre de afaceri relativ scăzute chiar dacă au venituri pe metru pătrat mari. Acest fenomen poate fi explicat printr-o varietate de motive, precum mixul de chiriaşi sau venituri din surse secundare. Pe de altă parte, sunt câteva centre comerciale bine plasate care au venituri relativ mici pe metru pătrat, dar cifra de afaceri totală este mare", se menţionează în raportul lansat marţi într-o conferinţă de presă.

În România, la finele anului 2011 stocul de centre comerciale, respectiv malluri, parcuri de retail, dar şi magazine vechi modernizate se ridica la peste 3 milioane de metri pătraţi, potrivit datelor prezentate în studiu.

Topul celor 40 de centre comerciale în termeni de cifră de afaceri este reprezentat în mare parte de proiecte de dimensiuni mici şi medii, cu un număr limitat de performeri de top care obţin venituri ridicate.

Cele mai multe centre comerciale moderne sunt situate în Bucureşti şi alte mari oraşe, care au o rată ridicată de penetrare a retailului modern şi venituri peste medie. Astfel, zona de Sud, în care este inclus şi Bucureştiul, concentrează 53% din suprafaţa totală de centre comerciale, din care 92% în Capitală, pe locul doi plasându-se zona de nord-est cu 14%, pe trei zona de nord-vest cu 9%. Zona de vest a atras 8% din suprafaţă, la fel şi