"Zile negre" pentru şefii companiilor publice din Franţa, cele în care statul deţine peste 50% din acţiuni. Guvernul socialist a decis, conform unei promisiuni electorale făcute de François Hollande, să le aplice imediat noua regulă a salariilor care spune că PDG-ul, adica preşedintele-director general, nu are voie să câştige decât cel mult de 20 de ori mai mult comparativ cu cel mai mic salariu din respectiva firmă.

Chestiunea salariilor patronilor revine aşadar în actualitate, socialiştii dorind să pună această temă şi în centrul campaniei pentru apropiatele legislative.

O remarcă pentru început: noua măsură anunţată de guvern - şi luată prin decret - se aplică şi contractelor în curs, nu doar patronilor care vor fi numiţi de acum încolo. Premierul Jean-Marc Ayrault se bizuie pe "patriotismul patronilor care pot întelege că în caz de criză elitele politice şi economice trebuie să fie exemplare" - aluzie astfel şi la prima decizie a guvernului, aceea de a diminua cu 30 la sută salariile miniştrilor şi a primului ministru.

Sunt luaţi în vizor toţi banii pe care-i încasează patroni - adică salariile fixe dar şi părţile variabile. Ţinând cont că în mai toate aceste întreprinderi salariile cele mai mici sunt cu circa 20% mai mari decât salariul minim pe economie, salariul maxim - adică cel al PDGului - nu va putea depăşi, cu mici excepţii, circa 400 de mii de euro pe an.

Multe firme în care statul francez deţine pachetul majoritar de acţiuni recunosc că depăşesc acest plafon.

Astfel, patronul de la EDF, Henri Proglio, a încasat anul trecut un milion si jumătate de euro, cu alte cuvinte de 64 de ori mai mult decât salariul cel mai mic din firmă. Noua regulă îi reduce deci salariul la circa 500 de mii de euro pe an, o reducere de aproape 70 la sută. Noul PDG de la Areva, constructor de centrale nucleare, îşi va înjumătăţi salariul d