Bankia, uriaşul bancar spaniol deja naţionalizat care a şocat pieţele cerând guvernului de la Madrid un ajutor de 19 mld. euro, se profilează drept un vârf al "aisbergului imobiliar" care a provocat daune majore sistemului bancar iberic în ultimii ani.
Pe de-o parte clienţii au ieşit în stradă cu pancarte pe care scrie "această bancă înşală" din cauza presiunilor disperate pe care Bankia şi alte bănci le exercită pentru recuperarea creanţelor, pe de alta deficitul bugetar al Spaniei - oricum mare - este ameninţat de costurile salvării bancherilor. Credite de 184 mld. euro legate de sectorul imobiliar ar putea sufoca sistemul bancar spaniol. Austeritatea impusă Spaniei de UE şi care a scos în stradă zeci de mii de protestatari pune guvernul în situaţia dificilă de a găsi sprijin pentru sistemul bancar bolnav şi autorităţile locale fără a împovăra şi mai mult bugetul. Lipsa finanţării ar putea împinge Spania, aşa cum a fost şi cazul Irlandei, să ceară asistenţă internaţională.
Cu toate că liderii spanioli respectă cu stricteţe tradiţia europeană de a nega problemele până în ultima clipă, Spania pare că se îndreaptă spre un bailoult pentru a preveni, ca în cazul Irlandei, colapsul sistemului bancar.
Uniunea Europeană ar estima la 100 de miliarde de euro necesarul de finanţare al sistemului financiar spaniol, potrivit presei internaţionale, care atrage atenţia că băncile spaniole ascund adevărata magnitudine a expunerii pe împrumuturile toxice şi continuă să sprijine dezvoltatori imobiliari aflaţi în moarte clinică.
Un semn că Madridul riscă să scape situaţie de sub control îl reprezintă imaginea neclară pe care guvernul o are asupra situaţiei. La începutul lunii ministerul de finanţe estima la 15 miliarde euro necesarul de finanţare al întregului sistem bancar spaniol. Însă în ultimele zile s-a dovedit că doar Bankia singură, a treia bancă sp
