Autoarele volumului „Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc", Anca Ciuciu și Felicia Waldman, au povestit pentru „Adevărul" cum s-au transformat zonele populate cândva de evrei în cartierele de astăzi și ce urme a lăsat comunitatea asupra Capitalei.
Comunitatea evreiască a fost una importantă în Bucureștiul de altădată, unde cartierele, magazinele și școlile evreiești își puneau amprenta pe orașul care urma să devină o capitală europeană. În anii 1930, în București trăiau aproximativ 70.000 de evrei, reprezentând 11% din populația orașului. Astăzi au mai rămas în jur de 3.000 care încearcă să păstreze vie amintirea minorității.
Cel mai cunoscut cartier evreiesc din perioada interbelică era situat în zona Văcărești-Dudești. „A rămas în memoria comunității în special datorită literaturii lui Isac Peltz și a schițelor fiicei sale, Tia Peltz", a relatat Anca Ciuciu. Fiind un cartier sărac, a fost și locul cel mai afectat de emigrări și demolări. Astăzi, în zonă au mai rămas doar numele străzilor, câteva case în spatele cunoscutului mall din zona Vitan, câteva magazine, o sinagogă nefuncţională - Credinţa - şi o fostă şcoală profesională. Locuitorii evrei au dispărut însă.
Click pe imagini pentru fotogalerie!
Aglomerație evreiască în Piața Unirii
Văcărești-Dudești nu a fost singurul cartier populat de evrei. Membrii comunității au locuit, încă de la începutul așezării lor în oraș, în zona comercială Sfântul Gheorghe-Lipscani, în special în mahalaua Popescului (actualmente Piața Unirii). Apoi, gospodăriile evreiești au început să se extindă spre Văcărești-Dudești, Rahovei și Moșilor.
În Centrul Istoric, actualul „punct fierbinte" al orașului, mii de bucureșteni aglomerează localurile și cluburile gălăgioase. În perioada interbelică, zgomotul provenea din agitația negustorească a zonei.
Deși era un
