Preşedintele şi cofondatorul Grupului Partidului Popular European (PPE), fostul premier belgian Wilfried Martens, a vorbit, într-un interviu acordat gândul despre controversata reprezentare a României la Consiliul European, precum şi despre principalele probleme cu care PPE şi Europa se confruntă în acest moment. În chestiunea României, Martens este de părere că trebuie respectată cutuma constituţională, cu toate că dreptul românesc nu pune accent pe această cutumă. Concret, dacă preşedintele, pe baza interpretării pe care a dat-o articolului 80 din Constituţie, a mers până acum la Consiliul European, aşa ar trebui să se întâmple şi mai departe, în virtutea cutumei constituţionale.

Martens, care a venit la Bucureşti pentru a-şi lansa cartea "Europa: lupt şi înving" ("Europe: I struggle, I overcome") a explicat, de asemenea, că întreaga problemă a ieşirii Greciei din zona euro depinde de rezultatul alegerilor din 17 iunie, unde favorit este partidul Noua Democraţie, membru PPE. În acelaşi timp, fostul premier al Belgiei a subliniat importanţa ca Angela Merkel şi Francois Hollande să ajungă la un numitor comun în viziunea pe care o au despre Europa.

Aţi dedicat o bună parte din cartea dumneavoastră Partidului Popular European şi spuneţi la un moment-dat că nu v-aţi fi imaginat niciodată în ce măsură va domina şi va influenţa partidul cariera dumneavoastră politică după perioada în care aţi fost primul-ministru al Belgiei. Cum arată, mai exact, această influenţă?

Am fost prim-ministru timp de 12 ani. Perioada de după demisie este mereu una problematică. După demisia mea, eu am mers din cabinetul primului-ministru la sediul PPE. Eram deja de câteva luni preşedintele partidului. Din acel moment, mă refer la martie-aprilie 1992, am petrecut mai bine de 20 de ani în această funcţie. Am fost primul preşedinte mereu prezent la sediu sau în vizite ofici