Nu e clar deocamdată cu cine a semănat mai mult fostul premier PSD Adrian Năstase, în cele câteva secunde când DNA i-a servit, în sala de judecată, upercutul de knock-out al listingului telefonic dintre el şi fostul şef al ISC, Balaban-Grăjdan. Cert e că s-a clătinat.
Poate va cădea ca Mircea Geoană, în campania electorală din 2009, când Traian Băsescu l-a întrebat ştrengăreşte ce a căutat cu o seară înainte la vila fostului mogul Sorin Ovidiu Vîntu, moment în care bătălia sa pentru preşedinţie a fost pierdută.
Sau poate îşi va reveni ca Traian Băsescu, în aceeaşi campanie electorală, după momentul în care a fost confruntat cu filmuleţul în care apărea că loveşte un copil, şi îl vom auzi spunând, cu tonul său inconfundabil, "Să-ţi fie ruşine, DNA! ".
Procuroarea DNA spune că Năstase l-a sunat pe Grăjdan în acea dimineaţă de mai. Năstase, tocmai invers. Că apelul telefonic de aproximativ 40 de secunde i l-ar fi dat Balaban-Grăjdan lui, în ziua în care fostul şef al ISC avea să retragă instituţia ca parte civilă din procesul "Trofeul Calităţii", în care Năstase contestă o condamnare de 2 ani de închisoare.
Încolţit pe holuri de jurnalişti, Năstase a dat din umeri: a fost un apel pierdut, nu i-a răspuns la acea oră şi nici nu l-a sunat înapoi, pentru că nu cunoştea numărul. Totuşi, există sms-uri anterioare între cei doi, în listingul de la DNA, care cam aruncă la gunoi această scuză.
Ca multe alte probe aduse de DNA în acest proces, linia fierbinte Năstase-Grăjdan are deocamdată un singur efect: să ia ochii. Nu arată publicului şi judecătorilor decât că Năstase face ce ştie mai bine: îşi foloseşte relaţiile de partid, fără scrupule, pentru a ieşi pe plus, la fel ca aproape orice politician din România ultimilor 20 de ani.
Din păcate, nu acesta este obiectul dosarului "Trofeul Calităţii". Unii mai răi ar putea spune că procurorii DNA a
