Victoria de la Lucerna ne invită să salutăm rezultatul, dar și, în ciuda unor rezerve, să lăudăm evoluția “tricolorilor”. Echipa lui Pițurcă s-a arătat mai vie ca în alte ocazii, mai proaspătă, mai echilibrată. Pe lîngă că a vrut, de data asta a și putut, cu precădere în defensivă și la mijloc. Apărîndu-se exact și combinînd dezinvolt, sau măcar încercînd, a suportat bine, fără să-și piardă stăpînirea de sine, dominarea elvețienilor, ilustrată de o posesie a balonului de 66,6 la sută!
Din păcate, a suferit iar în faza de atac, palidă, anemică. Deși a marcat, a făcut-o în urma unor reușite individuale, centrare ideală Torje, reluare perfectă Grozav, nu a unei acțiuni colective.
În condițiile în care Pițurcă n-a convocat o serie de jucători experimentați ca Săpunaru, Tamaș, Șt. Radu, Nicoliță, Sînmărtean, B. Stancu, Marica ori Mutu, ești tentat să-ți închipui că a aliniat o garnitură de perspectivă, mult întinerită. Da și nu, din moment ce media ei de vîrstă a fost 26,2 ani la nivelul formației de start, cu puțin mai mică decît cea de 26,9, consemnată în întîlnirea contra Franței, disputată pe 6 septembrie 2011 la București. Ca atare, se poate vorbi despre întinerire, dar nu despre o operațiune de anvergură.
Practic, nici succesul, nici prestația n-ar trebui puse prioritar pe seama remanierii lotului, ci mai degrabă a inspirației lui Pițurcă. Titularizarea lui Grozav a însemnat un loz cîștigător: autorul unicului gol merita ales MVP-ul partidei! Selecționerul a riscat și cu inedita pereche de “centrali” Chiricheș-V. Găman, care s-a descurcat însă excelent. A convins și Florescu, parcă mai eficient ca de obicei. Desființat pe durata mandatului lui Răzvan Lucescu, el însuși luat la rost, mijlocașul lui Arsenal Kiev le-a dovedit contestatarilor că l-au judecat greșit.
Adevărul e că apărarea noastră s-a clătinat în cîteva rînduri. Elveție
