Macheta aerodinei lenticulare se găseşte la Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida”
"Am avut posibilitatea de a-l cunoaşte şi de a primi sprijinul dezinteresat din partea profesorului Paul Painleve, pe atunci membru al Academiei de Ştiinţe din Paris, autor al unor lucrări de răsunet. Dialogul de atunci m-a apropiat extrem de mult de visul meu; mi-au fost apreciate cunoştinţele de propulsie, însă nu mi s-au trecut cu vederea unele carenţe privitoare la curbura optimă a aripii…Ce a urmat se cunoaşte, avionul meu (avionul Coandă) din 1910, primul avion reactiv din lume, remarc în treacăt – cu trei decenii înaintea celebrilor constructori Whittle, Campini şi Heinkel; apoi descoperirea efectului ce-mi poartă numele şi a unor aplicaţii ingenioase pe care le încheie «farfuria zburătoare» care-şi va lua zborul în cursul acestui an. Sunt convins că mulţi tineri se vor hazarda în văzduh la bordul unei asemenea «farfurii zburătoare», ce va atinge cu uşurinţă 800 de kilometri pe oră, având viaţa asigurată pentru că acest tip de avion nu este conceput din piese mecanice în mişcare, ceea ce exclude de la sine pana de motor”, spunea Henri Coandă într-un interviu acordat publicistului Carol Roman, spre sfârşitul anilor '60.
Unde se află macheta aerodinei lenticulare
Oficial, OZN-ul lui Coandă, a cărui primă schiţă a fost realizată de Coandă încă din 1930, nu a zburat niciodată în afara "laboratorului”, contrazicând optimismul inventatorului. Sunt şi voci care susţin că, de fapt, Statele Unite ar fi valorificat, în secret, invenţia savantului român, după ce s-a spus că zborurile experimentale nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor. Oricare ar fi adevărul, cert este că şi acum, după mai bine de patru decenii, examinarea proiectului "farfuriei zburătoare a lui Coandă” îi înflăcărează pe cei preocupaţi de arta zborului.
Macheta aerodinei lenticula
