- Istoric - nr. 104 / 31 Mai, 2012 "Domn al Tarii Romanesti, Ardealului si a toata Tara Moldovei”, asa sta scris sub semnatura domneasca a lui Mihai Viteazul, intr-un hrisov datat 27 mai 1600. A fost prima unire, sub acelasi sceptru, a celor trei provincii istorice. Unirea a tinut doar cateva luni. Nobilii maghiari din Transilvania nu-l recunosc de stapan decat pe imparatul Rudolf al II-lea si se revolta, in semn de nesupunere fata de Mihai. In 8/ 18 septembrie 1600, armata nobililor, intarita cu cea a lui Gheorghe Basta infrang oastea lui Mihai, la Miraslau (Alba). Cam in aceeasi vreme, se intoarce pe tronul Moldovei Ieremia Movila, cel pe care Mihai il alungase dupa lupta de la Bacau din mai 1600. In octombrie 1600, Mihai pierde si tronul Tarii Romanesti, infrant in batalia de la Teleajen de generalul polonez Zamoiski, care-l urca pe tron pe Simion, din neamul Movilestilor. Nu renunta si merge la imparatul Rudolf sa-i ceara sprijin pentru recastigarea tronului Transilvaniei. In 3 august 1601, armata imperiala (ostirea lui Mihai si a generalului Basta) il invinge pe Bathory, la Guraslau. Continua campania si il alunga si pe Simion Movila de pe tronul Tarii Romanesti. Speriat de perspectiva unei reuniri a celor trei tari romanesti, Rudolf al II-lea ordona suprimarea fizica a lui Mihai. Planul este pus in fapta de soldatii generalului Basta, in noaptea de 9/10 august 1601, cand intra in cortul lui Mihai, situat la cativa kilometri de Turda si il ucid. Capul domnitorului este luat de capitanul sau, Stroe Buzescu (unde o fi fost cand au intrat mercenarii in cort ?) si inmormantat la Manastirea Dealu, de langa Targoviste. Capul Intregitorului se odihneste, despartit de trup, sub lespedea pe care sta scris: "Aici zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost Domn al Tarii Romanesti, si Ardealului, si Moldovei”. Marele luptator pentru Ma