Suedezul Sven-Göran Eriksson a fost antrenorul Benficăi în sezonul 1982-1983, atunci când Universitatea, în Cupa UEFA, a disputat cele două meciuri ale semifinalei cu echipa lusitană. În septembrie 2011, Eriksson a fost la Iaşi, la un meci old-boys, România – Italia, întreţinându-se cu foştii mari jucători ai Craiovei Maxima, participanţi la meciul de la Iaşi: Cămătaru, Cîrţu, Geolgău, Ungureanu, Beldeanu

I.J.: Scriu o carte despre Universitatea Craiova, iar momentul cel mai glorios al acestei echipe de fotbal din România rămâne calificarea în semifinalele Cupei UEFA, ediţia 1982/1983. Aţi fost surprins de calificarea unei echipe din Europa de Est în această fază a competiţiei? Este adevărat că, înainte de meciul tur de la Lisabona, aţi gândit că veţi învinge şi veţi elimina fără mari probleme echipa din Craiova?

S.G.E.: Da, am fost foarte surprins că Universitatea Craiova a ajuns până în acea fază a competiţiei. Era însă o echipă foarte bună, cu un joc foarte bun, care ne-a pus în dificultate. Parcă îmi amintesc de faptul că ambele meciuri, de la Lisabona şi Craiova, au fost foarte strânse, nu doar din punct de vedere al scorului, ci şi în ceea ce priveşte performanţa jucătorilor.

I.J.: Echipa Benfica, pe care dumneavoastră aţi antrenat-o în sezonul 1982/1983, s-a calificat în finala Cupei UEFA după ce în semifinală a eliminat Universitatea Craiova, dar fără să învingă, în cele două meciuri disputate, formaţia română, ci graţie regulamentului de calificare. Presa din România a comentat ca fiind o calificare oarecum norocoasă, destul de nedreaptă faţă de cum a jucat echipa română în cele două partide, de la egal la egal, cu Benfica. Dumneavoastră, stimate domnule Eriksson, cum comentaţi acea calificare din 1983? În presa din România acelor ani s-a vorbit, totodată, şi de o legitimare ilegală a lui Stromberg...

S.G.E.: Am făcut egal în meciul