România este expusă riscului de contagiune cu piaţa bancară din Grecia, inclusiv din cauza liniilor de finanţare de peste 4 mld. euro de la băncile greceşti care pot deveni incerte, însă BNR are instrumente puternice şi poate interveni rapid cu injecţii de lichiditate sau chiar prin înfiinţarea unei bănci-punte pentru a opri o eventuală fugă a depozitelor, arată o analiză a grupului olandez ING.
"Noile puteri ale BNR de a decide înfiinţarea unei bănci-punte ar trebui să permită o reacţie mai puternică, iar probabila acoperire rapidă a golului de finanţare ar trebui să reducă riscurile unei fugi a depozitelor", scriu analiştii de la ING într-un raport care evaluează riscurile prezenţei importante a băncilor cu capital elen în Bulgaria, România şi Serbia.
Toate cele patru mari bănci greceşti au fost recapitalizate de statul elen cu 18 mld. euro: NBG, care deţine Banca Românească, a primit 6,9 mld. euro, Piraeus - 5 mld. euro, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost - 4,2 mld. euro, iar Alpha 1,9 mld. euro.
ING crede că riscul cel mai mare pentru regiune este propagarea unui fenomen de fugă necontrolată a depozitelor care s-ar putea declanşa în Grecia, însă analiza vulnerabilităţilor şi a punctelor tari ajunge la concluzia că băncile centrale sunt capabile să intervină suficient de repede pentru a opri contaminarea.
Băncile cu capital elen sunt bine capitalizate, dar orice contagiune cu situaţia din Grecia unde se văd efectele pierderii încrederii deponenţilor ar constitui un risc major pentru Bulgaria, România şi Serbia - ţări cu o prezenţă puternică a băncilor greceşti, şi de aceea se impune pregătirea unor planuri de reacţie rapidă şi de prevenire a unor crize nu numai din partea băncilor centrale, ci şi a unor organisme regionale şi internaţionale, consideră analiştii băncii olandeze ING.
Într-un raport
