În Irlanda are loc joi un referendum la care cetăţenii sunt întrebaţi dacă acceptă sau nu să aplice tratatul european de stabilitate bugetară. Un "nu" ar putea repune în cauză şi mai mult politica de austeritate în zona euro.

Referendumul este un exerciţiu întotdeauna riscant în Irlanda. Nu trebuie uitat că insularii au respins deja prin referendum tratatele europene de la Nisa şi apoi Lisabona, în 2001, respectiv 2008, ameninţând astfel întregul proces de construcţie europeană. În ambele cazuri s-a organizat o a doua consultare populară, care a dat "da-ul" învingător.

De această dată, miza e mai puţin importantă. În primul rând, există deja două state europene, Marea Britanie şi Cehia, care au refuzat de la bun început să semneze pactul de stabilitate bugetară, care introduce regula zisă "de aur" şi mecanisme automate care obligă statele la disciplină bugetară.

Apoi, chiar în interiorul zonei euro, unanimitatea nu este necesară: e nevoie doar de 12 state care să-l ratifice, pentru ca pactul să fie aplicabil. Non-semnatarii nu sunt obligaţi să-l respecte şi îl pot adopta oricând mai târziu.

Potrivit ultimelor sondaje, "da-ul" are totuşi mari şanse să iasă câştigător joi în Irlanda. În caz de victorie a "nu-ului", Irlanda ar avea cel mai mult de suferit. Ţara, aflată deja sub perfuzie financiară internaţională riscă să aibă nevoie peste un an-doi de o nouă linie de credit. Apoi, un "nu" irlandez ar mai putea da aripi opozanţilor rigorii bugetare din Grecia, unde au loc noi alegeri legislative pe 17 iunie. Poziţia irlandezilor ar putea influenţa deci votul elenilor.

Un "nu" i-ar da argumente preşedintelui francez, François Hollande, să ceară cu mai multă insistenţă o nouă politică în Europa. Un "da" în Irlanda ar fi o încurajare morală pentru cancelara germană, Angela Merkel, principala promotoare a austerităţii.

În Irlanda are