BANKIA continuă să fie principalul protagonist al ştirilor politico economice. Dacă până acum numele acestei entităţi finaciare era legat de stabilitatea economică a Spaniei, acum această problemă a devenit preocuparea întregii Europe, în opinia multora, viitorul acestei bănci poate determina însăşi viitorul zonei euro.
Corespondentul RFI la Madrid, Mugur Chiujdea
Invitatia facuta de executivul spaniol consiliului de administratie al bancii de a pune o cifra exacta facturii care trebuie decontata pentru a evita falimentul, a scos la iveala o suma impresionanta, care se bucura deja de notorietate, Bankia are nevoie de 23,5 miliarde de euro pentru a compensa devalorizarea activelor cu care a ramas in urma dezastrului de pe piata imobiliara, ceea ce ar insemna un 2.5 procente din PIB.
Vorbind despre Bankia ar trebui facuta o scurta clarificare, aceasta banca a rezultat din fuziunea a sapte banci regionale care au prosperat in epoca de boom imobiliar fiind foarte legate de clietela politica a celor doua mari partide care se succed periodic la guvernare,actuala opozitie socialista si Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy.
(Ceea ce explica in acest moment refuzul celor doua partide de constitui o comisie parlamentara care sa investigheze aceasta problema). In urma fuziunii crau rezultat doua entitatii finaciare, Bankia si BFA, ultima fiind cea care a preluat toate creditele neperformante, asa numitele active toxice.
Problema cea mai mare pe care o genereaza in acest moment Bankia(in esenta BFA) este ca are un fond de active imobiliare care a fost calculat in ultimul bilant la valoarea ipotecilor si nu la valoarea actuala a pietii.
Diferenta dintre evaluarea initiala, care se ridica la un total de aproape 42 de miliarde si valoarea actula, a generat probabil aceasta nevoi de injectie de capital de 23,5 miliarde de.
