"Dumnezeu a lasat oamenilor plante si lemn pentru vindecare. Omul trebuie sa aiba intelepciune sa le gaseasca si sa le intrebuinteze. Facatorul de unsori cu acestea va face amestecare, si nu este sfarsit lucrurilor lui si pace de la El este pe fata pamantului."
("Cartea intelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah", cap. 38, versetul 8, Vechiul Testament)
Doctorul manastirilor
Doar el, in tot tinutul, stie planta asta. El, Ioan Baron, si inca un pustnic batran, numit Stefan, care i-a dezvaluit candva locurile. Limba cerbului. "Navalnicul"... Un fel de feriga stranie, "lunga-asa, pe care-o recunosti si-o gasesti greu, ca creste numa' pe niste stanci umbrite si nu trebuie s-o culegi decat prin februarie, cand e maronie, pan' nu da vegetatia. Si s-o folosesti proaspata, fiindca doar astfel are puteri mari..." Cu planta asta a vindecat chiar si cancere. Apoi Iarba talharului. Ori Pedicuta sabatica "noua", zisa pe-aici si Coada celor din vant, o planta magica, taratoare - "vrejuri lungi ca niste sfori ce-alearga pe pamant" - care nu traieste decat prin colturile cele mai intunecate ale padurilor, si abia dupa patru ani face niste flori galbenele, atat de asemanatoare cu alte plante taratoare, incat multi o confunda (maicile pustnice venite de la manastirea Petru-Voda au cules un sac, fara sa-si dea seama ca-i o iarba rea, nu cea adevarata). Dintre toti, doar Ioan Baron stie.
Cunoaste precis toate locurile unde sunt asemenea ierburi de leac in muntii Rarau, multe din ele foarte rare si puternice, cu efect uluitor de rapid, plante ce nu traiesc decat aici, in anumite sihle bucovinene. Umbla singur, zile la rand, prin pustietati, zeci si zeci de kilometri, dupa astfel de buruieni tamaduitoare, pe care le duce apoi in casuta sa din creierii muntilor si face din ele leacuri pentru oameni. Ceaiuri, alifii, tincturi, tot felul de li