Bucureştiul găzduieşte vineri Conferinţa şefilor de guverne din aşa-numitul grup al "prietenilor coeziunii". Este vorba de statele membre ale Uniunii Europene, beneficiare ale fondurilor structurale, prin politica de coeziune.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Reuniunea vine în contextul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii, discuţii în urma cărora se decid sumele care vor fi alocate din 2014 până în 2020 şi celor mai vaste politici europene: agricultura şi cea de coeziune. Dezbaterea între statele membre se va încheia probabil în decembrie.
Pe fondul crizei, ţările net contribuitoare la bugetul comunitar cer o reducere a bugetului viitor cu cel puţin 100 de miliarde de euro.
Destinatarii banilor prin aceste politici, printre care şi România, au format o coaliţie care va stabili la Bucureşti argumentele şi acţiunile comune pentru a obţine sume cât mai mari şi din 2014.
Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, este iniţiator al acestui grup, "Prietenii coeziunii".
Cum îşi vor susţine punctul de vedere prietenii coeziunii?
Susţinerea punctului lor de vedere a început deja din luna aprilie, când la iniţiativa României, a fost redactat un text ameliorat apoi de două ori.
Ideea este de a transmite un mesaj clar şi puternic: nu ne luaţi înapoi banii promişi. Sunt vizate aici cele trei mari fonduri europene care formează politica de coeziune: Fondul Social European, Fondul de Dezvoltare Regionala şi Fondul de Coeziune.
Cele 15 state semnatare ale documentului (Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Croaţia) spun că un buget robust trebuie alocat politicii de coeziune şi după 2013.
Comisia Europeană a propus ca 376 de miliarde să fie disponibile pentru această politică m
