"Doamne, e tarziu in viata mea, ramai cu mine..."
Sunt o cititoare veche si fidela a revistelor "Formula AS" si "Asul Verde! Sunt abonata la ambele si pentru mine e o bucurie cand mi le aduce postasul. Citesc cu mare placere tot ce scrieti, imediat in ziua in care le primesc. Felicit colectivul redactional, pe doamna Sanziana Pop, si va multumesc ca existati si ne daruiti clipe frumoase, prin lectura celor doua publicatii. Va doresc sa ramaneti inca multi ani in fruntea putinelor reviste bune din tara. Pe langa laude, va fac, insa, si-o rugaminte. Doresc sa dau si eu marturie, ca multi alti cititori, ca Dumnezeu exista si ne ajuta de cate ori ii cerem sprijinul. Noi trebuie sa-l rugam pe Dumnezeu sa ne tina de mana si sa ne conduca pe calea cea buna in viata, pentru ca el o cunoaste cel mai bine. Sfintii sunt mijlocitorii nostri.
Fecioara Maria este mama mea din ceruri, ea a mijlocit pentru mine la Domnul, de cate ori am rugat-o. I-am deschis usa casei mele si am invitat-o sa intre si sa fie stapana familiei mele, i-am deschis portita sufletului meu si Ea a intrat si mi l-a oblojit de cate ori era ranit sau sangera. Drept multumire, am umblat la multe sanctuare mariane, ca sa fiu mai aproape de ea prin rugaciune, pocainta si dragoste. In cele mai grele momente din viata mea, i-am simtit ajutorul, iubirea si grija ei de mama.
Sotul meu facuse un accident vascular cerebral grav. Sansele de-a supravietui erau minime. Era in coma, se zbatea intre viata si moarte. Ma rugam intruna, fara sa-mi pierd speranta. Dumnezeu a fost alaturi de noi prin Fecioara Maria. Dupa 40 de zile de spitalizare, sotul si-a revenit. Acum, desi a ramas cu unele sechele, traieste, totusi, duce o viata normala, umbla. Au trecut de atunci multi ani. Rabdarea mea si dragostea in a-l ajuta, a fi mereu langa el, a-l sprijini, ii dau putere, bucurie de-a trai. Impreuna ii m
