Că pe dl Lificiu nu prea îl dă inteligenţa afară din casă nu cred că mai este un secret pentru cineva. A şti să faci bani – mai ales dacă nimereşti pe un culoar favorabil – şi a şti să faci politică sunt două lucruri complet diferite, iar confuziei dintre cele două calităţi i-au căzut victime nu puţini dintre cei care şi-au încercat norocul. În această tradiţie, dl Lificiu a intrat în PSD pe baza unor consistente contribuţii electorale. Pe aceeaşi bază a ajuns chiar ministru, la Mediu, după ce Năstase a reuşit să-l trimită la Moscova pe incomodul Ilie. N-a făcut, însă, prea mulţi purici, pentru că s-a văzut limpede că nu stăpânea materia. De supărare că a fost retrogradat a părăsit partidul de stânga şi, la ultimele alegeri, s-a îmbarcat în unul de dreapta, contra unei contribuţii deasemenea consistente. Boc l-a făcut şef la ANRE (în spiritul „lupului pus paznic la stână”) pentru că, prin calitatea sa privată de comerciant de instalaţii de încălzire, l-a considerat competent. Cât de competent era s-a constatat rapid, acelaşi Boc văzându-se nevoit să-l retrogradeze ca adjunct, aducând în locul său pe unul care chiar ştia cum stau treburile.

Lificiu şi-a ronţăit în linişte leafa neruşinată până de curând, când a apreciat, cu intuiţia ce îl caracterizează, că e momentul să se afirme în faţa noii puteri din postura de victimă a celui vechi. Drept urmare, a făcut o conferinţă de presă în care a susţinut că noua scumpire a energiei electrice nu va afecta populaţia, dacă aceasta va avea înţelepciunea să consume mai puţin! Este o variantă proprie a celebrei pilde cu măgarul lui Buridan, care consuma prea multe paie într-o vreme în care preţul acetora creştea. Drept urmare, numitul Buridan a decis să-şi educe măgarul în spiritul economiei, oferindu-i în fiecare zi mai puţin cu un pai. Doar că atunci când a realizat performanţa de a-l obişnui să nu mai mănânce deloc, ani