Europa se deplasează periculos de aproape de o altă dimensiune, iar următoarea „staţie“ ar putea fi „zona de intervenţie“, au avertizat analiştii şi jucătorii din piaţă.

Preţul obligaţiunilor din ţările aflate la periferia zonei euro a continuat să fie împins în jos odată ce atenţia pieţei s-a mutat către Spania – a patra cea mai mare economie a regiunii, care este văzută de tot mai mulţi economişti ca „prea mare pentru a fi răscumpărată“. Pe de altă parte, acţiunile europene au scăzut puternic, dar nu s-au prăbuşit încă la minumul atins în criza anterioară, un semn că piaţa trăieşte cu speranţa unor noi intervenţii.

„Este o atmosferă în care se simte că am trecut în «zona de intervenţie» în care toate drumurile se îndreaptă spre o nouă rundă de acţiuni din partea autorităţilor. Este dificil de previzionat cum îşi va recăpăta piaţa calmul fără asemenea intervenţii“, avertizează Jim Reid şi Colin Tan, strategii Deutsche Bank. „Autorităţile nu îşi permit un eşesc, altfel cel mai probabil ne vom trezi cu o nouă criză pe cap“, spun aceştia.

Până acum am mai asistat la o serie de intervenţii asupra crizei datoriilor din zona euro. Cea mai recentă a fost injecţia masivă de lichidităţi aplicată de Banca Centrală Europeană – cunoscută drept operaţiunea de refinanţare pe termen lung – care a adus în sistemul bancar european o nouă porţie de credite ieftine în valoare de 1.000 mld. euro.

Această intervenţie a calmat pieţele în primul trimestru al anului, dar îngrijorările au reapărut după ce statisticile au arătat că efectul său nu a fost încă simţit în economia reală.

Depozitele şi împrumuturile băncilor din zona euro au scăzut mai mult decât era aşteptat în Aprilie, odată ce scurgerea de capital din ţările „mai slabe“ a continuat. Partidele anti-austeritate au câştigat sprijin în Irlanda şi Grecia, două din ţările răscumpărate de triumvirat