În prezent, în România se poate circula pe numai 414,87 kilometri de autostradă, număr care include şi centurile la nivel de autostradă (13%), ceea ce reprezintă mai puţin de un sfert din ţinta propusă – 1736 km. Motivul: “țintele și obiectivele naționale legal stabilite, cu privire la construcția de autostrăzi, nu au fost atinse / realizate la nivelul și termenele stabilite, atât din cauza insuficientei voințe politice, la nivelul Guvernului, cât şi ca urmare a faptului că nici Ministerul Transporturilor nici Compania de Drumuri nu şi-au îndeplinit responsabilităţile”, reiese dintr-un raport special realizat de inspectorii Curţii de Conturi.
Lungimea tronsoanelor de autostradă pe care se circulă în prezent, de 415 km, inclusiv centuri ocolitoare în regim de autostradă, și care reprezintă 25% din angajamentele și țintele naționale fixate prin reglementări legale, de cca. 1700 km până în anii 2013-2015, poate reprezenta cea mai elocventă și succintă concluzie referitoare la voința, implicarea, performanța și responsabilitatea dovedite la nivelurile decizionale și de execuție cu privire la construcția de autostrăzi, se arată în raportul Curţii de Conturi. Documentul poate fi descărcat aici.
Cauzele principale pentru această stare de fapt au fost atât intrinsece CNADNR cât și extrinsece acesteia (MTI și Guvern), în sensul că o serie de disfuncționalități în activitatea internă sau suprapus faptului că CNADNR nu a beneficiat de toate condițiile necesare realizării obiectivelor stabilite legal, cum ar fi: o legislație adecvată și armonizată cu a celorlalte domenii complementare, asigurarea resurselor financiare la nivelul obiectivelor și termenelor legale, o autonomie decizională reală și deplină ș.a.
La nivelul CNADNR a existat și a persistat, în toată perioada auditată, o serie de vulnerabilități și disfuncțional
