Vârstele jocului. Strada Cetății

de Claudiu M. Florian

Debutant cu roman, în 2008, direct în limba germană, Claudiu M. Florian, care este diplomat de carieră la Ambasada României în Elveția, a decis că volumul „Zweieinhalb Störche - Roman einer Kindheit in Siebenbürgen (Două berze și jumătate - Romanul unei copilării în Transilvania)“, apărut la Editura Transit, Berlin, merită o transpunere în românește. Dar soluția aleasă de autor pentru traducere a fost una surprinzătoare. El a decis să-și traducă singur cartea, ba chiar să propună o ediție revizuită. Astfel a apărut la Ed. Cartea Românească romanul „Vârstele jocului. Strada Cetății“, roman al unei copilării petrecute în spațiul sașilor din Ardeal, într-o familie cu rădăcini multietnice însă, de vreme ce bunicul din partea mamei era oltean, bunica săsoaică, iar tatăl muntean, din zona Giurgiului. O asemenea bogăție nu-l putea lăsa indiferent pe copilul care a asimilat experiențe și povești de viață din felurite zone ale țării, chiar dacă și-a petrecut copilăria la Rupea, în județul Brașov. „Vârstele jocului. Strada Cetății“ este romanul palimpsest al unei copilării tipice, până la un punct, o poveste stratificată, construită pe canavaua istorică a anilor 1973-1976, cu replieri ale memoriei afective în spațiul mirific al unei copilării fericite, în mijlocul paradisului îngrijit de bunici, în absența părinților, artiști, mai mereu plecați. De altfel, tatăl prozatorului, Călin Florian, a fost regizor și director al Teatrului Național din Craiova în perioada 1963-1965.

Dotat cu un acut simț al observației, copilul-narator ia act de plinătatea lumii înconjurătoare și zugrăvește, așa cum numai inocența o poate face, fresca unor ani în care comunismul nivelator atinge și aceste zone ale coloniștilor sași, veniți cu 800 de ani în urmă în zonă. Personajele cărții se mișcă între elogiu și receptare