Pentru parfumeriile de nișă, criza e un cuvânt asociat altor domenii. Nu prea i se simte mirosul, nu prea există. Dar esențele rare se țin, deocamdată, în procente mici.
Să importe cele mai exclusiviste parfumuri, „care pot da femeii acel "je ne sais quoi" și o fac de neuitat“ - acesta e obiectivul declarat al soților Cristina și Laurențiu Bălan, proprietarii parfumeriilor Elysée Concept, o afacere de familie de circa jumătate de milion de euro.
Procesul l-au început în 2008, când au deschis Elysée Maison des Parfums, într-o vilă de patrimoniu din Piața Lahovari; au urmat alte două parfumerii Elysée Parfums et Beauté (mai apropiate de ideea de parfumerie clasică), pe Calea Victoriei, respectiv în galeria comercială a hotelului Marriott. Este însă oferta Elysée suficient de rară și de adaptată unei clientele românești încă dependente de etichetă, pentru a atrage și profitul? „Pentru noi, parfumeria de nișă înseamnă mai mult decât obținerea de profit”, e una dintre ideile pe care Cristina Bălan le repetă aproape obsesiv, de fiecare dată când vine vorba de cifrele afacerii ei.
Relația unei femei cu parfumul ei – lasă ea să se înțeleagă - nu este profund diferită de sentimentele care o însufleţesc când poartă Jimmy Choo sau Manolo Blahnik, de exemplu. Iar auzul unor nume ca Amouage, Xerjoff sau Robert Piguet întețește bătăile inimii și trezește un soi de devoțiune pe care bărbații ajung să o trăiască poate doar când vine vorba de echipa preferată de fotbal sau de o anumită marcă de mașină. „Încă de la înființare - revine Cristina cu un răspuns la întrebare – ne-am propus să ne dublăm cifra de afaceri în fiecare an, lucru pe care l-am și reușit cu eforturi umane și financiare mari. Ne așteptăm la aceeași creștere și în 2012. Noi ne-am născut în criză... nu știm cum e fără“.
Efecte ale „recesiunii dezastruoase“ – pentru a-i pă
