Anul acesta avem o premieră, legată de bacalaureat. Scandalul de la bacalaureatul „olimpicilor”. Vorba vine, doar vreo 108 sunt în loturi olimpice, 47 olimpici la altceva decât sport, diferența până la 880 sunt sportivi de ocazie, adică ocazia de a păcăli examenul de bacalaureat. La acest examen, organizat en avant, pentru a da posibilitatea celor angrenați cu adevărat în competiții exact în perioada bacalaureatului obișnuit, exigența era minimă, să nu „tăiem” aripile vârfurilor României, care nu sunt experți chiar la toate materiile.
Prilej pentru mulți descurcăreți cu pile și relații să șunteze celălalt examen, presupus a fi mai greu. Printre ei și fiica Doinei Melinte.
An de an bacalaureatul face deliciul presei, anul aceste va fi, probabil, la fel.
Cum s-a ajuns aici?
Trecerea frauduloasă a examenului de bacalaureat a fost parte a scenariului de mistificare, ipocizie și minciună, conform căruia majoritatea, dacă nu chiar toți elevii, dotați sau nu cu cele necesare pentru a parcurge studii universitare, să ajungă la facultate. Contra cost. Bani proprii sau bugetari. Spre fericirea universitarilor, într-o afacere de un miliard de euro pe an.
S-a trecut în câțiva ani de la 125.000 de studenți în 1990, la circa 900.000 de studenți, prin înființarea cunoscutelor fabrici de diplome. Numai Spiru Haret avea la un moment dat 340.000 de studenți înmatriculați, la circa 750 de cadre didactice titulare. Cu ce rabat de calitate si ce carte făceau acești studenți e ușor de imaginat.
A fost desființată școala profesională, toți elevii au fost împinși de la spate să facă liceul, să ia bacalaureatul prin fraudă și facultatea la fel. Apoi, reveniți în piața muncii la 23-24 de ani, își dau seama ca nu știu să facă nimic. În condițiile în care raportul joburilor care necesită studii superioare/fără studii superioare este 1/10-1/15.
Examenul de
